3 seriale de sfârșit de octombrie

Mindhunter-season-2-Netflix-release-date-TV-series-cast-trailer-David-Fincher-1107805

Mă bucur că în ultimul timp am început să mă uit din nou la seriale și chiar îmi „impun” să mă uit în fiecare seară (pe cât posibil) la cel puțin un episod dintr-un serial. Am două la care mă uit de vreo două săptămâni încoace și unul la care abia aștept să dau play în seara asta.

1. Outlander (2014 –   ) 

O asistentă de război din anii 1940 călătorește în timp în anul 1743, unde trăiește pe pielea ei povestea strămoșilor soțului ei și faptele istorice ale căror finaluri le cunoaște deja. Deși devine puțin „telenovelistic” la un moment dat, serialul te super prinde încă de la primele episoade, iar accentul brittish-scottish al personajelor e simpatic tare.

2. Mindhunter (2017 –   )

Prin anii 1970, doi agenți FBI încep să investigheze comportamentul criminalilor pentru a înțelege psihologia criminalului și motivele crimelor. E fix ce trebuie, mă duce un pic cu gândul la Criminal Minds și urmăresc toate cele aprox. 60 de minute ale fiecărui episod cu sufletul la gură. Love it.

3. Stranger Things (2016 –    )

N-am ce să mai zic. Acum două zile a apărut sezonul doi, deci câteva zile o să tot avem de-a face cu puștii ăia tari.

La cele 3 de mai sus mă uit zilele astea și momentan mai am două pe listă, recomandate de prieteni și colegi (o sursă inepuizabilă de seriale mișto!): Friends from College și Riverdale.

Continue Reading

Chestii de fete și chestii de mame

img_4621

Două răspunsuri din ultimele două zile.

De la tata:

– „Ioana, maică-ta a început să citească despre Feng Shui. Dacă găsești bani pe jos, să nu-i ridici, lasă-i acolo.”

Apoi, o referință așa, ca între fete:

– „Hai să mergem mâine la expoziție, că mi-a apărut un coș şi mă simt ca şi Carrie în episodul ăla când s-a dus cu trenul să-l caute pe Big.”

 

 

 

Continue Reading

Momente mici care de fapt sunt foarte mari

blog 06

Trăim de multe ori momente mici care de fapt sunt foarte mari. Ni le facem cadou singuri sau le primim de la alții. Simțim că avem nevoie de ele sau doar ne surprind plăcut din când în când.

Sunt momente simple, ca mersul pe jos spre birou dimineața sau mersul pe jos spre casă, seara. Sunt recompense, ca un bilet la film sau la teatru, o cafea la pachet dimineața – ca să dispară mai repede moleșeala, sau niște flori colorate din piață de la Obor, după o discuție scurtă cu florăresele.

Sau un serial și un pahar cu vin seara. Sau un joc video și niște bere. Sau o poză pe Instagram la momentul potrivit.

Toate rămân lucruri mici, care trec. Dar, de fapt, sunt lucruri mari la care ne mai întoarcem din când în când.

Așa cred.

Continue Reading

Călătorie în timp și o parte din muzeele din București

22546867_1764678483573195_15487641_o

Tocmai ce am ajuns acasă după o zi de vizitat muzee.

Ziceam mai demult că, de când sunt în București, nu prea am vizitat ce e de vizitat și nu am văzut multe din locurile care ar fi de văzut. Așa că, încerc să bifez cât mai multe, mai ales că acum e și o vreme numai bună de flendurit prin oraș.

Sar direct la subiect. Weekend-ul ăsta am vizitat după cum urmează:

Continue Reading

Dracula Film Festival la Brașov, pe 18-22 octombrie

Dracula FF LR

Pe lângă faptul că Armand Assante, protagonistul lui Dragoș Buliga în „The Wanderers”, va participa la proiecția filmului sâmbătă, 21 octombrie, ora 20.00, la Teatrul “Sică Alexandrescu” din Brașov, Dracula Film Festival promite câteva povești prezentate sau premiate la cele mai importante festivaluri de horror și fantasy din lume: Double Date (R. Benjamin Barfoot), The Night of the Virgin (R. Roberto San Sebastián), The Wanderers (R. Dragoș Buliga), Replace (R. Norbert Keil), Zombiology: Enjoy Yourself Tonight (R. Alan Lo), The Lure (R. Agnieszka Smoczynska).

Toate vor fi difuzate în perioada 18 – 22 octombrie, la Teatrul “Sică Alexandrescu”, Cinemateca Patria, Cinema One și Centrul Cultural Reduta.

Continue Reading

Importanța de a avea un minut

21951409_1739113039463073_1029953609_o

”Hey, salut, ai un minut?”

Cam așa îmi încep de multe ori conversațiile telefonice.

E așa simplu să răspunzi „Da” sau „Nu”, că partea cea mai grea devine intervalul de timp dintre întrebare și răspuns. Un „nu” îți taie ideea, un „da” îți dă ba curaj, ba dubii în legătură cu ce voiai să spui. Totuși, ce bine sună un „da” atunci când ai nevoie de el.

E atât de fain să ai un minut. E fain pentru tine, că-ți dai voie să te întrerupi, să zici „da” și să asculți pe altcineva. E fain pentru cel care întreabă, că are o deschidere, vede că ești de interesat (măcar un minut) de ce are de zis. Și atunci comunicarea se întâmplă.

Când ai un minut, înveți să asculți sau, din contră, înveți să spui esențialul în 60 de secunde și, pe cât posibil, la final închizi telefonul cu un zâmbet simpatic pe buze.

Când ai un minut transmiți încredere și, de ce nu, curaj.

Când ai un minut pur și simplu ajuți, fără să-ți dai seama.

Deci, hey, salut, ai un minut?

Dacă ai ajuns până aici, probabil că da.

 

 

Continue Reading

4 chestii la care mă uit pe Youtube – case părăsite și pauze de cafea

fbdd61bc22cfe9e3b4f59fc165e0a0b9

Cred că am o nouă pasiune: mă flendur seara pe Youtube și găsesc tot felul de canale, piese, vloggeri care mă țin acolo cu ei câteva zile bune după ce i-am găsit. La unii ajung prin recomandări, la alții din pură întâmplare.

Mai jos sunt patru lucruri care mi-au plăcut în ultima vreme:

1. Kalyn Nicholson. O vloggeriță canadiancă foarte ok, care abordează teme din zona de lifestyle și transmite prin toate vlogurile un sentiment liniștit, ca o pauză de cafea. În fiecare an are și un soi de campanie căreia îi zice „Youtober” și care a început chiar de câteva zile – practic, în fiecare zi din luna octombrie postează câte un clip. E mișto, mă uit destul de des la video-urile ei.

Continue Reading

3 greșeli pe care trebuie să le faci

9a36d1eccd5bd7dfe458c653975f0082

Ca să înveți să nu le mai faci, evident.

  1. Bagă la spălat rufe albe cu rufe roșii. Apoi bucură-te de rozul spălăcit care a ieșit din combinație, fă niște ochi mari, trage-ți una peste față, închide ochii sperând că nu s-a întâmplat, plânge-te un pic la ai tăi și treci peste. Data viitoare o să verifici și cea mai mică șosetă care ar putea să se strecoare cumva în mașina de spălat când îți speli tricourile alea faine albe. Tocmai mi s-a întâmplat, am niște minunate așternuturi roz, șosete roz și o bluză roz, de care aveam mare nevoie.
  2. Bârfește cu cineva pe stradă pe altcineva care ar trebui ca în acel moment să fie în cealaltă parte a orașului. Și păstrează-ți calmul când auzi un „salut” din partea stângă. Data viitoare o să te uiți de trei ori în spate, de trei în dreapta/stânga și constant în față, just in case. Am făcut-o mai demult, încă e trist și încă mă uit în spate de FIECARE DATĂ când mă simt cu musca pe căciulă. Chiar dacă știu că nu-s muște în jur. Și da, suntem oameni, mai bârfim.
  3. Ține-te pe poziții și ceartă-te chiar dacă știi că nu ai dreptate. Dar ai grijă să stai după aia să gândești lucrurile la rece și repară treburile, că e bine să lași de la tine. Data viitoare o să te gândești de trei ori dacă merită o ceartă și o să fii mega fericit/ă când o să-ți dai seama că nope, nu merită absolut deloc. Am făcut și asta, încă o învăț.

Cover photo: https://websta.me/p/1572701309425319912_496571340

Continue Reading

„Splendoare în iarbă” în mijlocul toamnei

splendor630-thumb-630x300-40801

În fiecare an, de Crăciun, citesc “Colind de Crăciun” al lui Dickens. Și dacă ar fi să aleg un film pe care să-l revăd în fiecare an, probabil ar fi Splendoare în iarbă (Splendour in the grass, 1961).

De ce? Sinceră să fiu, nu știu dacă mi-a plăcut filmul pentru titlu, pentru Natalie Wood care joacă absolut superb, sau pentru Warren Beatty tânăr. Splendoare în iarbăregizat de Elia Kazan, e drama mea preferată.

Continue Reading