Orice am fi facut de dimineata pana acum

C3E6E473-8224-4C87-99EB-73CA027E682D

Am fost beteagă weekendul ăsta (și încă sunt, mă mai ține câteva zile), drept pentru care n-am fost în stare să fac multe lucruri. Iar asta a fost super bine. Pentru că mi-am petrecut timpul făcând lucruri care-mi plac mult și pe care nu le fac pe cât de des mi-aș dori, din prea multe activități pe care țin din suflet să le fac în zilele în care mă pot mișca și vorbi ca un om.

Iar lucrurile astea sunt simple: cititul unei cărți, statul în pat și uitatul la filme cu o ciocolată caldă lângă, dormitul mai mult de câteva ore pe noapte, scrisul și învățatul unei limbi noi, de care, ca niciodată, încă nu m-am plictisit.

Cam așa au fost astea două zile. Cu o dietă strictă de supe și iaurturi (că altceva nu pot să mănânc), cu patru filme văzute și câteva episoade din You și cu încă niște pagini de traduceri și scriere în turcă. Cu cea din urmă nu mă grăbesc, fac lucrurile încet, încet, ba exerciții de gramatică și vocabular, ba traduceri pentru diverse texte (în special poezii și melodii). Încet și cu perseverență, o să termin anul capabilă să port măcar câteva dialoguri utile, zic eu.

În fine, ideea e că am văzut în agenda de anul trecut, în care am o listă cu teme despre care să mai scriu atunci când mă mănâncă mâna, una care sună cam așa: “ce înseamnă o zi productivă”.

Și, nefăcând mare lucru azi și ieri, mi-am dat seama că o zi productivă nu e doar aia în care tai 20 de lucruri de pe lista ta de 25. Ci, poate fi foarte bine și aia în care apuci să faci lucrurile pentru care n-ai suficient timp sau energie în zilele în care tai de pe listă.

Adică, o zi productivă poate fi chiar și ziua de azi. Orice am fi făcut fiecare dintre noi de dimineață până acum.

cover photo: pexels

Continue Reading

Chiar dacă celelalte s-ar putea supăra

AA40E8EE-319A-4F6C-AB34-B0E53970929C

Ieri s-au anunțat nominalizările la Oscar și ne aflăm, deci, în a treia mea perioadă preferată din an (după luna octombrie și Crăciun) – the American Awards season.

Nu a fost dintotdeauna o perioadă pe care s-o aștept cu interes și drag de discuții interminabile despre filme, cine o să câștige nu știu ce premiu, ce șanse are nu știu care etc. Se întâmplă să mă intereseze și să mă entuaziasmeze de vreo 10-11 ani încoace. Dintr-o vară în care m-am uitat la multe filme.

Continue Reading

M-am luat cu altele și n-am apucat să dau copy-paste la ce mi-am scris zilele trecute în Notes

EAE4F2A2-C3AD-4941-89CC-6D894208B3C3

Deschide ochii, că altfel nu vezi ce chestii faine poți să faci.

Dorește-ți să faci lucruri și fă-le, nu sta să le-aștepți, că ele nu vin așa, că vrei tu.

Dacă nu te miști și nu ieși din zona de confort, o să rămâi frustrat de prea mult confort.

Spune când cineva te rănește. Și dacă nu te ascultă și nu iau în serios ce ai zis, atunci e cu atât mai bine că le-ai zis.

Nimicurile ne supără, e normal, nu suntem singurii și nici nu suntem speciali dacă ni se pare că ne supărăm din nimicuri.

Nimeni n-are timp, așa e lumea în care trăim. Dar chiar și așa, timpul ți-l organizezi singur. Timpul nu mai e de mult o scuză.

Dacă ceva nu merge bine, yes, e foarte posibil să fie și vina noastră. E ok.

Continue Reading

Un pahar cu țuică fiartă, un cozonac și niște vin

211111FE-A93A-4D57-BAF3-221A71A9E0BA

De când eram mică, maică-mea își făcea iarna țuică fiartă. Și nu doar ea, mai toată familia mea are obiceiul de a bea țuică fiartă când e frig afară. Și nu doar fiartă, obișnuim să bem litri de țuică de-a lungul anului, că așa-i la noi. Se bea. Dacă mergi la noi la țară, la Sânmihaiul de Pădure în Mureș, nu pleci fără măcar 3-4 pahare de vinars, asta dacă ești începător, desigur.

În fine. De când eram mică am știut că dacă mergi la cineva în vizită primești sigur țuică. Dar mie nu-mi plăcea. Era prea multă, de aia am crescut și m-am lansat în ale vinului. Nu plec din nici o vizită fără câteva pahare cu vin de casă. Că așa am crescut, cu oameni care nu te lasă necinstit și se asigură că servești ceva, dacă tot te-ai dus pe la ei.

Dar ăsta nu e un text despre băutură. E despre mai multe.

Ar putea fi, de exemplu, despre ce înseamnă un pahar de țuică la timpul lui. Un pahar micuț, umplut cu tărie, cu un pahar micuț de apă lângă el (dacă-ți trebuie, că dacă ești viteaz și călit o duci și fără), niște oameni în jur care și ei ciocnesc o țuică într-o atmosferă așa faină, de zici că ești acasă. Așa am învățat eu – țuica înseamnă acasă.

Ar mai putea fi, de exemplu, un text despre întoarcerea la amintirile din copilărie sau tinerețe. Despre lucrurile care au dat naștere acelor amintiri, despre oamenii alături de care le-ai trăit, despre cum te-au făcut să te simți.

Sau ar putea fi un text despre bucuria de a trăi în prezent, despre șansa de a trăi noi amintiri alături de oamenii care îți sunt aproape. Că poate mâine n-or să mai fie atât de aproape.

Oricum ar fi, m-am gândit că nu există mod mai bun de a încheia vacanța decât cu un text scurt despre ce a însemnat ea. Oameni, mâncare, băutură, plimbări, poze, filme și lecții de turcă. O vacanță bună. Cu țuică, vin, tone de mâncare și amintirea unor oameni buni.

Acum gata, hai, să începem treaba. Că suntem pregătiți.

Continue Reading