30 day writing challenge – Day 12 | 5 blessings in my life

14997102_1311254995582215_775203291_n

Am lăsat titlul în engleză, sună mai bine. E o temă care m-a pus pe gânduri.

Așa că am ales să înșir primele 5 lucruri la care m-am gândit când am citit tema. Here we go:

1. Familia – nu există bucurie mai mare decât să știu că ai mei sunt sănătoși acasă la Brașov.

2. Încrederea. În orice fac mă bazez pe încredere. Cred că sunt norocoasă că pot, în orice moment, să găsesc măcar un strop de încredere în mine sau în cineva din jurul meu.

3. Experiențele. Pe care le-am trăit de când îmi amintesc că am început să trăiesc. Chiar mă gândeam zilele astea cât de ușor îmi e să găsesc povești de spus. Și asta e pentru că am avut parte de o mulțime de experiențe care m-au învățat și m-au ajutat să cresc și să fiu mândră că am trecut prin fiecare dintre ele.

4. Norocul. Sunt o persoană foarte norocoasă. Foarte, foarte norocoasă. Am mai spus asta și o să o repet de câte ori e nevoie. Sunt norocoasă din foarte multe puncte de vedere, dar cel mai important cred că e faptul că sunt norocoasă atunci când trebuie. Iar asta e una dintre cele mai mari binecuvântări pe care le-am primit de la îngerașul meu.

5. Ambiția. Știu mereu ce vreau să fac și unde vreau să ajung. Mereu. Și nu pot să mă las până când nu reușesc să fac ce mi-am propus. Cred că ambiția e un motor esențial fără de care nu te poți pune pe picioare și nu poți să te dezvolți așa cum îți dorești. Și, mulțumesc celui de sus, am ambiție, și am din plin, și e doar a mea.

Continue Reading

30 day writing challenge – Day 11 | Cum ar fi fost daca

14975965_1311251645582550_1130920087_o

Cum ar fi fost dacă nu m-aș fi mutat la București?

Cum ar fi fost dacă aș fi rămas în America?

Cum ar fi fost dacă aș fi putut pleca la facultate în Cluj?

Cum ar fi fost dacă nu aș fi făcut voluntariat?

Cum ar fi fost dacă nu m-aș fi angajat în PR?

Cum ar fi fost dacă nu aș fi învățat să pun niște limite?

Urăsc întrebarea “cum ar fi fost?”. Sau “cum ar fi dacă?”. Dar, oricât aș zice că nu regret lucruri pe care le-am făcut sau nu le-am făcut, niște păreri de rău tot am în mine. Niște nostalgii tot am cu privire la unele dintre lucrurile de mai sus.

E imposibil să nu te gândești cum ar fi viața ta dacă unele lucruri s-ar fi întâmplat altfel. Dar poate că tocmai asta ne ajută să ne cunoaștem mai bine și să fim recunoscători pentru ce avem. Cum ar fi să nu avem tot ce avem acum?

Continue Reading

30 day writing challenge – Day 10 | Cand m-am simtit puternica

SANYO DIGITAL CAMERA

S-a întâmplat acum 6 ani. Prima dată când am plecat singură undeva și prima dată când am zburat cu avionul.

Până la prima escală am plâns tot drumul. Stewardesele îmi deveniseră best friends și mă asigurau că nu o să se întâmple nimic.

Nu eram mică, aveam 20 de ani, dar mi-era foarte frică de avion și de ocean. Și am zburat aproape 14 ore cu avionul peste ocean. N-am închis un ochi, n-am vorbit cu nimeni. Nu prea mai țin minte nimic din zborul ăla.

Continue Reading

30 day writing challenge – Day 9 | Sa traim in cuvinte

21951409_1739113039463073_1029953609_o

Azi se pare că e zi de citate. Și nu trăim toți în citate uneori? Ba cităm oameni necunoscuți, ba oameni celebri, ba cunoscuți, ba ne cităm singuri (mi se mai întâmplă).

Pentru că, printr-o coincidență, îmi plac citatele și am salvat multe în ultimii ani într-un carnet, o să las în continuare câteva care-mi plac mult. Și după care mai trăiesc uneori.

„Everybody has a heart. Except some people.” (Bette Davis)

„Iartă-mă. De atâta vreme sunt înconjurat numai de idioți, încât m-am dezobișnuit să am încredere în oameni.” (Murakami)

„Ideea e că întotdeauna există riscuri neașteptate când te culci într-un pat care nu-i al tău.” (Rui Zink)

„The only way to get rid of my fears is to make movies about them.” (Hitchcock)

„I am a marvelous housekeeper. Every time I leave a man I keep his house.” (Zsa Zsa Gabor)

„So many blessings while we stressin’
Lookin for better days.” (Tupac)

Continue Reading

30 day writing challenge – Day 8 | Ceva mai personal cu care ma confrunt in fiecare zi

17521637_10155162145738934_450243530_o

Am niște emoții să scriu asta. Tema de azi, în engleză, este: „Share something you struggle with”. Am tradus-o drept „ceva cu care mă confrunt zilnic”, pentru că în momentul ăsta nu prea pot să mă gândesc la altă formulare.

Nu a trebuit să mă gândesc mult despre ce să scriu, dar nici nu vreau să mă lungesc foarte mult cu asta. Voi spune doar că, în fiecare zi, mă gândesc enorm de mult la orice fac și orice spun. Mă chinuie gânditul excesiv la lucruri la care nu are sens să mă gândesc. Tot gânditul ăsta a dus de ceva timp la stări de anxietate și diverse alte tulburări.

A dus la momente în care mi-e rușine de mine și mi-e rușine cu mine, pentru că toate gândurile și ideile pe care mi le fac singură în cap au ajuns să mă demoralizeze rău de tot aproape în fiecare zi. Mă demoralizează până în punctul în care nu mai pot să mă concentrez pe nimic, am un blanc în cap, nu mai știu ce trebuie să fac și nu mai pot să zic nimic, pentru că am impresia că orice zic e greșit.

De foarte multe ori nu reușesc să mă bucur de prezent, de ceea ce fac, de mici reușite, de oamenii din jur, de vremea de afară, de mâncarea pe care am norocul să o mănânc, pentru că rămân legată de lucruri care au fost sau care urmează să se întâmple. Iar lucrurile astea ajung să mă streseze atât de tare, încât pierd foarte multe oportunități de a primi ajutor sau de a mă ajuta singură.

Totuși, de cele mai multe ori, reușesc să revin cu picioarele pe pământ tot singură. Am noroc de oameni cu răbdare și vorbe bune, care mă ajută să-mi dau seama că toți gândim în exces de multe ori și că depinde numai de noi să aruncăm cu noroi în gândurile tâmpite care ne fac să ne simțim mai jos decât suntem de fapt.

Mă simt ciudat să scriu asta, dar e mai bine așa. Am învățat de curând că scrisul e o formă de meditație. Și pentru mine chiar funcționează. De exemplu, am scris rândurile astea și am încercat să nu mă gândesc la altceva. Deși în mod normal mintea mea ar fi avut vreo 3 uși deschise deodată, să nu cumva să nu reușească vreun gând măreț să-mi intre în minte. Și asta pentru că, în fiecare zi, mă gândesc enorm de mult la orice fac și orice spun.

 

Continue Reading

30 day writing challenge – Day 7 | 10 piese pe care le ascult zilele astea

b516a1c627d797677815ad7507f1f59e

Am ajuns aseară acasă după un super teambuilding în Bran, județul Brașov (cu opriri în Viscri și Saschiz într-una din zile), iar acum mă pregătesc să fug din nou de acasă până mâine, pentru că se întâmplă un eveniment foarte, foarte important. O să scriu un pic mai încolo despre el.

Dar până să plec mi-am luat câteva minute ca să trec repede prin playlist-ul meu din ultimele zile (chiar ultimele săptămâni), ca parte din challenge-ul meu zilnic <3

Deci, de dimineață până seara ascult cam următoarele piese:

  1. Beck – No Distraction (love him, love the song, genul de piesă care stă de vreo 20 de ori pe repeat)
  2. Loud Forest – Wake-up (un fel de guilty pleasure, într-o zi am învățat-o pe de rost)
  3. Still Corners – The Trip (e minunatăăă și am descoperit că, mai ales la muncă, mă concentrez foarte bine dacă o ascult)
  4. Spin Doctors – Two Princes (mă super binedispune și mă ridică din pat)
  5. Dmitri Shostakovich – Waltz No. 2 (never gets old)
  6. Yoke Lore – Only You (am descoperit-o fix acum 3 zile într-un story al unei tipe de pe Instagram și e piesa perfectă)
  7. Warhaus – Love’s a stranger (I looove them!)
  8. Charlotte Cardin – California (de câteva zile are și videoclip, îl las mai jos)
  9. Jonathan Bree – Sleepwalking (aici intră tot albumul, e minunat)
  10. Arctic Monkeys – Four out of five (foarte drăgu)
Continue Reading

30 day writing challenge – Day 6 | Ce-mi castiga atentia si inima

Fotografie0922

Cred că challenge-ul ăsta știe că-mi plac listele. Nu e deloc bai, o listă cu lucruri care îmi câștigă inima nu am mai făcut până acum. “Lucruri care-mi câștigă inima”… sună cam ciudat :)

Dar asta avem, cu asta lucrăm. Așa că încep:

1. Simțul umorului. Cel mai frumos lucru din lume.

2. Răbdarea și înțelegerea. Sunt super schimbătoare, mă supăr destul de repede, deci în astfel de momente doar răbdarea și înțelegerea îmi mai dau încredere în cei din jur.

3. Muzica. Niște recomandări faine de muzică și sunt fericită.

4. Surprize. Nu prea-mi plac surprizele, dar una drăguță făcută la timpul ei chiar poate schimba o viață.

5. Atenția. Vorbesc destul de mult, deci spun destul de multe lucruri. Mi se pare minunat când cineva chiar mă ascultă și își amintește și după câteva zile ce am zis.

Și mai sunt lucruri care-mi câștigă atenția și inima. Dar astea de mai sus cred că sunt universal valabile. Cam în orice situație.

Continue Reading

30 day writing challenge – Day 5 | Planuri de calatorie

20
Îmi place tema asta. Mai ales că am pe listă câteva locuri pe care îmi doresc să le văd în viitorul apropiat.
1. Grecia – e pe lista mea de când eram mică și am norocul să ajung acolo cât de curând
2. Iași – am auzit numai și numai lucruri faine, dar, din păcate nu am fost încă acolo. E pe listă, iau serios în considerare o excursie.
3. Museum of Broken Relationships din Croația. Mi se pare o idee foarte faină (deși un pic clișeică), pe care o ajută mult faptul că fiecare obiect donat muzeului vine cu o poveste a celor care l-au deținut. Iar oamenii, când vine vorba de dragoste, știu să spună o poveste.
4. Bulgaria – e atât de aproape și nu înțeleg ce e cu mine de n-am ajuns încă acolo.
5. Serbia – locuri frumoase, oameni mișto – așa am auzit :). Plus că e foarte aproape și destul de convenabilă ca preț. On the list.
Și mai am câteva locuri pe listă, dar încerc să le iau pe rând. Cine știe, când îți dorești să vezi multe locuri, cumva se așează lucrurile să-ți fie bine. Așa cred.
Continue Reading

30 day writing challenge – Day 4 | Un text despre cineva care ma inspira

blog 02
Îmi găsesc inspirația și motivația mai degrabă în diverse lucruri și activități decât în oameni. Dar sunt câteva persoane (puține) care mă inspiră să fac lucrurile pe care mi le doresc. Prima persoană este mama.
Mama a făcut facultatea de asistente medicale când eu terminam școala generală și intram la liceu. Când eu am dat bacul, ea și-a dat lucrarea de master. În toți cei 5 ani de școală a avut bursă.
A fost printre primii studenți din an și a plecat de două ori cu Erasmus (un semestru întreg în Porto, Portugalia și o vară, pentru practică, în Larissa, Grecia). Nu mai ieșise din țară până atunci.
Mama lucrează în Brașov. Până acum doi ani avea două joburi, lucra 12 ore pe zi (iar în zilele de gardă, ei bine, se mai puneau niște ore în plus). În drumul de la un job la altul mai intra prin magazine să se uite la haine și la fel de fel de lucruri (în 90% din vizite nu cumpăra nimic, dar plimbatul prin magazine e activitatea ei preferată).
În unele zile, în ora pe care o avea liberă între joburi, își mai lua câte o prăjiturică sau câte un sandviș la pachet, drept masă de prânz, și, uneori, ca să nu o ia somnul pe la ora 16:00, își lua și câte o cafea to-go (a fost mereu convinsă că ea a inventat luatul cafelei la pachet, nu Kim Kardashian).
Cam asta era rutina mamei acum câțiva ani. Seara venea acasă (eu și frate-miu eram deja la facultate), mai stăteam un pic de vorbă și apoi aștepta a doua zi.
Azi se întoarce de la muncă la o oră decentă și ba rearanjează lucrurile prin casă, ba face dulcețuri, ba trage câte un pui de somn.
Asta-i mama, stă în Brașov. Și a fost premiantă la facultate atunci când eu mă băteam cu vreo caracterizare de-a lui Cațavencu în „O scrisoare pierdută”.
Sunt curioasă ce o să zică despre textul ăsta.
Continue Reading

30 day writing challenge – Day 3 | Top 3 lucruri care ma enerveaza

024b755ecb481a241b95d8c972b7ce55

Tema de azi e să scriu despre lucrurile care mă enervează. Și să le numesc pe primele trei.

Uaa, un top 3. Top of mind ar fi astea:

1. Doamnele de la casieriile CFR. Uneori am impresia că eu sunt degeaba pe lumea asta, în timp ce ele au venit aici cu un scop anume. Doar că nu-mi dau seama care o fi scopul ăla.

2. ‘Cine știe cunoaște’. O expresie îngrozitoare care mă bucur că nu prea mai e folosită. Deși mi se pare incredibil că cineva, la un moment dat, a scos pe gura tâmpenia asta.

3. Lipsa de punctualitate. Denotă lipsă de respect pentru cei punctuali și pentru timpul lor.

Mai sunt lucruri care mă enervează, dar dacă nu mi-au venit acum în minte înseamnă că nu sunt importante. Postarea de azi este, deci, scurtă.

Dar mă pregătesc pentru mâine, când am o temă frumoasă tare.

Sursă photo: Pinterest <3

Continue Reading