Ce e fericirea? | O direcție și niște idei

14055765_579221335590826_136450174_n

Zilele astea citesc niște eseuri și articole despre self-care, fericire și cum să o găsești în viața ta, depresie și cum să treci prin ea, ascultare activă și cât de importantă e ea în viețile noastre.

Ce mi-a atras cel mai mult atenția, însă, e căutarea fericirii, un drum pe care îl urmăm fiecare dintre noi la un moment dat.

Și, căutând o definiție a fericirii, o concluzie pe care ar trebui s-o avem atunci când, în sfârșit, găsim fericirea, am dat peste un lucru interesant: în loc să cauți constant fericirea, de ce nu te concentrezi să îți dai seama care sunt momentele în care te bucuri de anumite lucruri și care sunt lucrurile de care te bucuri? În momentul în care te bucură ceva ești fericit.

Nu e prima dată când scriu despre bucurii (bucuriile mici sunt marea mea slăbiciune). Iar ideea de mai sus m-a pus pe gânduri. M-a dus în căutarea bucuriilor pe care uneori le ratez. A pornit un exercițiu de atenție în sinea mea: să țin ochii deschiși ca să văd, atunci când simt că mă bucur pentru ceva, care este sursa bucuriei.

Uneori e faptul că am plecat mai repede de acasă și am timp pentru mine înainte de muncă, alteori e faptul că mi-am dedicat câteva ore ca să scriu ceva și sunt mulțumită de rezultat, alteori e o cafea to go de la cafenea Ted’s de pe Calea Victoriei, alteori e o după-amiază de vineri în care sunt în tren spre Brașov sau o dimineață de sâmbătă în care am dormit până la 9:30.

Și, căutând sursele astea de bucurie, observ că o parte bunicică din ele sunt surse materiale. Și de foarte multe ori este atât de ușor să ne oferim sursele astea materiale, încât nu înțeleg de ce nu o facem mai des. Sau, mă rog, de ce nu o fac mai des. Să îmi ofer lucruri materiale pe care știu unde le găsesc este încântător, în comparație cu nevoia de a-mi oferi stări de bine sau gânduri bune, acestea aflându-se într-o zonă incredibil de greu de controlat.

Așa că, deschid ochii și, când simt nevoia, mă gândesc la sursele mele de bucurie. Și fac promisiunea că, de fiecare dată când o să am nevoie de ele, o să mi le ofer. Fără analize în plus, fără pro și contra, fără griji. Pur și simplu o să mi le ofer și o să mă bucur încă o dată de ele.

Și atunci o să fiu fericită.

Continue Reading

3 dorințe pentru anul ăsta încă nou

702B36AE-C89A-4D10-9A30-F2D041DAD8B4

Nu, nu o să înșir aici dorințele alea super personale sau pe cele fără profunzime pe care le poți îndeplini dacă îți dorești suficient de mult. O sã le scriu pe cele la care am început deja sã lucrez, dorințele care-mi sunt tare dragi și pe care vreau mult sã le îndeplinesc anul ãsta.

Cred cã e important sã ne stabilim periodic planuri și dorințe, pentru cã, lucrând pentru ele, ne menținem motivați și avem mereu câte un scop care ne amintește sã nu ne dãm bãtuți. Așa vãd eu toate dorințele pe care mi le stabilesc în fiecare an, drept o sursã de energie, motivație și încredere în forțele mele. Acestea fiind zise, 2019, fă să se întâmple următoarele:

– Economie de griji, gânduri și bani – adică vreau să “stop overthinking”, cum se zice la noi, și să încep să economisesc grijile pe care mi le fac inutil pentru momentele în care chiar o să-și aibă și ele locul în capul meu. Asta pentru că știm cu toții cât de frustrant e să te îngrijorezi des și degeaba. În plus, pe partea materială a economiilor, vreau să strâng ca lumea bani pentru scopurile mărețe pe care mi le-am setat anul ăsta.

– Atenție la oportunitãți și curaj sã le primesc. Cred cã în fiecare zi ne lovesc oportunitãți din toate pãrțile, doar cã uneori nu le vedem sau nu vrem sã le acceptãm. Îmi doresc sã fiu mai deschisã cu oportunitãțile care îmi apar în cale și sã mai risc din când în când sã le accept.

– Încredere în mine și în întrebările pe care mi le pun. Uneori ne pierdem încrederea în noi și ăsta e cel mai trist lucru. Poate anul ăsta o să-mi pun mai multe întrebări și o să găsesc mai multe răspunsuri care să mă ajute să cred în mine atunci când am nevoie.

Poate o să ridic și vocea mai des și o să fac mai multe pentru mine. Om vedea și om trăi.

Continue Reading

Când intri în bloc și nu mai trebuie să apeși pe buton, pentru că liftul e deja la parter.

A2BDC6FF-61D1-43D8-8CE3-AF111C9A570F

Uneori, lucrurile se așează frumos și tu trebuie doar să le iei așa cum sunt și să-ți vezi de treabă. Alteori, ai de lucru cu ele pentru că trebuie să ți le așezi singur(ă).

Procesul de a-ți așeza lucrurile în ordine astfel încât să reușești să faci ce îți dorești așa cum îți dorești e, în general, obositor, dar plin de împliniri. Te bucuri că încet, încet, lucrurile se pun în ordine și tu poți să-ți vezi de altceva. Totuși, sunt momente în care nu ai deloc chef să intri în procesul ăsta care presupune muncă și dedicare pentru a duce un lucru la bun sfârșit. Și ai vrea ca, printr-o minune, să descoperi că lucrul ăla e mai ușor de realizat decât pare. Sau e deja făcut și tu pur și simplu nu ți-ai dat seama.

Compar momentele astea cu ușurarea de a ajunge în bloc cu 3 pungi pline în brațe și descoperirea că liftul e deja la parter și tu nu mai trebuie să stai cu alea în brațe, să apeși butonul și să aștepți să vină să te urce acasă. Un moment care nu se întâmplă nici foarte des, dar nici rar. Și e exact ca momentele alea în care descoperi că cineva te-a ajutat și ți-a făcut din treabă.

Doar că na, liftul nu e mereu la parter și oamenii nu-ți fac mereu treaba. Așa că ia momentele astea ca pe niște pauze care să te ambiționeze să faci tu mai multe lucruri. Ce zici?

Continue Reading

Sâmbăta de ne-stat degeaba e o sâmbătă așa cum trebuie

50265694_360157911230977_2665464353234354176_n

Și, evident, că o să povestesc ce am făcut ieri, într-o sâmbătă care a fost exact așa cum mi-am dorit.

Am mai scris de câteva ori că, din când în când, îmi place să am câte o zi, două în care să nu-mi fac planuri și să îmi petrec orele făcând lucruri care-mi plac sau pe care am vrut să le fac de mult timp încoace. O astfel de zi a fost ieri.

Ce am făcut ieri? Am stat toată ziua în casă (o idee bună și necesară, dacă e să fiu sinceră, pentru că m-a prins răceala și capul meu stă să sară de pe umeri). Și, stând toată ziua în casă, am putut să fac niște lucruri pe care îmi doream să le fac de ceva timp încoace.

Spre exemplu, un gând și o dorință pentru anul ăsta este să gătesc mai des. Nu doar că îmi pregătesc lucruri care-mi plac, dar mai și economisesc banii pe care i-aș da în mod normal pe mâncare în fiecare zi. Din calculele mele, dacă îmi gătesc în fiecare săptămână, economisesc vreo câteva zeci de lei pe care pot să-i folosesc pentru alte lucruri pe care-mi doresc să le fac sau să mi le iau.

Continue Reading

2018

34846298_2075963335778040_6518843242371350528_n

E al șaselea an consecutiv în care scriu un wrap-up al anului care se încheie. Afară ninge, mi-am făcut ceva să mănânc și stau la birou pe semi-întuneric și cu laptopul în față.

2018 a fost un an lung, dar în care lucrurile s-au așezat destul de bine. Un an cu griji, supărări, bucurii, noutăți, decizii și multe planuri. Pe tot parcursul anului mi-am urmărit stările și reacțiile și am învățat să lucrez la câteva dintre ele. Am învățat și să-mi iau pauze, să stau mai mult cu mine și să fac lucruri care-mi plac.

Am crescut destul de mult anul ăsta, un lucru pe care mă bucur tare mult să-l spun. Cred că am crescut mai mult decât în ultimii 2 ani, cam așa. Mi-am valorificat mai mult timpul și modul în care mi l-am petrecut. Nu am reușit să fac toate lucrurile pe care mi le-am propus, dar am făcut multe altele care nu erau în plan, dar care mi-au prins foarte bine.

Am vizitat 5 țări, dintre care 4 în care nu mai fusesem până acum, am mers la 3 concerte și un festival, mi-am cumpărat foarte puține haine, am mers la două nunți, am primit multe cadouri frumoase, am fost la deschiderea Campionatului Mondial de Fotbal, am băut multă cafea, am încercat multe vinuri, am învățat pe de rost ruta București-Brașov, am scris foarte mult și am mers mult pe jos. Am început anul cu o excursie în Italia și am încheiat seria călătoriilor din 2018 tot cu o excursie în Italia. Nu în ultimul rând, am cunoscut și anul ăsta oameni minunați, deștepți, cu super povești și experiențe.

Citeam zilele trecute textele pe care le-am scris la finalul ultimilor 6 ani. Prin 2012-2013 aveam texte mai scurte, dar care au început să crească odată cu trecerea timpului. E normal, și experiența crește, la fel și numărul de activități și interacțiuni pe care le avem într-un an. Totuși, indiferent cum a fost un an și ce ai făcut în alea 365 de zile de poveste, cel mai important este sentimentul pe care-l ai la finalul anului. El îți transmite cel mai bine ce au însemnat sutele astea de zile pentru tine.

Iar anul ăsta pentru mine se rezumă la două cuvinte: răbdare și liniște. Răbdarea pe care am învățat să o am și liniștea pe care am învățat să mi-o fac cadou. Din cauza celor două cuvinte, la final de 2018 am un sentiment de calm. Un calm de care aveam nevoie și de care mă bucur în proporție mai mică sau mai mare în fiecare zi. Un calm cu care aștept cuminte următorul an și orice ar putea să-mi aducă el.

Continue Reading

Chiar nu avem nevoie de comparații în viețile noastre

img_4751

Părerea mea.

„Nu te compara cu alții” este o expresie pe care nu cred să existe cineva care n-a auzit-o măcar o dată. Și partea nasoală e că o auzim, de obicei, în momente în care oricum suntem deja nervoși că ne-am comparat cu alții și nu ne-a plăcut rezultatul, iar faptul c-o auzim și pe asta ne enervează și mai tare. Yey.

Opinia universală este că orice fel de comparație cu alți oameni din jurul nostru ne strică starea de spirit, încrederea în noi și chiar viața. Și că ar trebui să nu ne mai comparăm cu alții. Dar cum facem asta?

Este o întrebare la care caut un răspuns de aproximativ 20 de ani încoace. Uneori găsesc răspunsul, îmi văd de ale mele, îmi dau seama că orice comparație e inutilă și, comparându-mă cu alții, pierd un timp care m-ar putea ajuta să rezolv din lucruri. Momentele astea sunt bune, încurajatoare, mă fac să mă simt puternică, să am încredere în mine și să am rezultate bune.

Dar ce fac atunci când nu am suficientă forță ca să dau naibii orice comparație? Ei bine, asta e partea dramatică a filmului. Nu prea reușesc să fac nimic, mă închid în mine, mă gândesc prea mult la ce fac alții și, cumva, cumva, tot reușesc să duc lucrurile până la capăt. Dar la final mă simt lipsită de orice urmă de energie și motivație. Practic, mă concentrez atât de mult pe ce fac alți oameni, că fac lucrurile din inerție iar asta nu-mi mai oferă nici o satisfacție. Și e foarte greu să mă pun pe picioare după astfel de momente, mai ales atunci când se întâmplă foarte des.

Cred că un lucru bun în faptul că scriu azi despre problema comparațiilor este că am conștientizat-o, o recunosc atunci când mă lovește și încerc să-i fac față, deși uneori nu prea-mi iese. Toate lucrurile au un început și cred că acest început stă mereu în conștientizarea unui anumit fapt.

„Nu te compara cu alții” este o expresie pe care nu cred să existe cineva care n-a auzit-o măcar o dată. Dar cu care cred că fiecare dintre noi luptăm la un moment. Să ridice mâna cine nu s-a comparat vreodată cu altcineva, indiferent de motivul comparației.

Cred că e timpul să învingem naibii problema asta a comparației, ca să nu se mai simtă așa binevenită în viețile noastre. Și singurele comparații pe care să avem voie să le facem ar trebui să fie cele cu noi înșiși, cei de ieri și de azi. Astea sunt comparații care ne-ar putea ajuta să creștem cumva în viață. Părerea mea.

Continue Reading

După-amiaza e cel mai bun moment să începi să faci lucruri pe care vrei să le faci

IMG_8220

Este o zi în care mă cam simt inspirată să scriu.

Am tot evitat să folosesc cuvântul „inspirată” pentru că mi se pare un bullshit, dar până la urmă tot la el am ajuns. Și mă tot gândesc de ce, iar răspunsul care-mi vine în minte prima dată e „fiindcă e cel mai la îndemână”. Superb. „Sunt inspirată” e cel mai la îndemână răspuns la întrebarea „de ce am chef să scriu azi?”. Superb. Iar expresia „am chef” e și mai faină.

Mă rog, mă opresc aici cu asta că mai mult mă enervez. Mi-a pus mama un pahar de lichior de ouă (pe care nu-l beam nici bătută acum câțiva ani, dar azi chiar îmi place, are un gust interesant), mă pregătesc să plec în curând de acasă și apoi să mai fac câteva cumpărături, dar, până atunci, mai scriu un pic.

Ce vreau azi este să scriu negru pe alb cât de greșit este să-ți dorești să faci anumite lucruri începând de mâine, din cauză că azi nu ai chef sau timp. Îngrozitor de greșit. Super greșit. Un mare bullshit. Pentru că probabil nu o să le mai faci. O să amâni iar toată treaba, pentru că mâine este, de fapt, în fiecare zi. Și în fiecare zi ai libertatea să amâni lucrurile pe care le ai de făcut.

Ce-ai zice ca, în locul acestui îndepărtat mâine, să le faci începând din după-amiaza asta? Mai ai câteva ore să tatonezi terenul și apoi să începi să le faci. După-amiaza este cel mai bun moment să începi să faci lucrurile pe care ți le dorești.

De ce?

Pentru că un sentiment super dezamăgitor  este să știi că ai amânat lucruri pe care puteai să le faci la un moment dat. Mereu îți amintești de ele și mereu te lovește dezamăgirea că nu le-ai făcut la timp, fie că lovitura vine mai devreme sau mai târziu. Și mereu repeți frumosul mesaj „de mâine fac și asta”. Un șnițel o să faci de mâine, șansele să le faci sau să nu le faci sunt 50%-50%.

Chestia e că, dacă ai amânat ceva a doua oară din cauza lipsei de chef sau timp, probabil că da, o să faci și treaba amânată până la urmă, dar rezultatele nu o să-ți aducă același sentiment de bucurie și mândrie. Ci, mai degrabă, o să ai un sentiment de satisfacție și ușurare că „ai făcut-o și pe asta”.

Cred că e important să ne amintim mereu că, indiferent ce e, dacă vrei să faci ceva și motivul pentru care nu-l faci e că nu ai timp sau chef, e ok să-l amâni. Dar amână-l pentru azi după-amiază. Sau, cel târziu, pentru seara de azi. Nu-l amâna pentru mâine.

Mâine e o zi nouă, o zi cu noi provocări și întâmplări. Nu e o zi pentru lucruri reciclate din cauza lipsei de chef sau timp. Așa că, încearcă să faci toate lucrurile astea azi. Sau măcar încearcă să le începi de azi și să lași foarte puțin de terminat mâine. Crezi sau nu, sentimentul va fi unul nașteptat de minunat.

 

Continue Reading

O zi de vacanță | Rutină, activități, mâncăruri și idei

pexels-photo-1166657

Am început ziua de azi având două planuri:

  1. Să merg la cinema
  2. Să mă văd cu o prietenă bună

Pe la prânz, însă, mi-am dat seama că am nevoie de o zi în care să nu fac nimic, să nu ies din casă, să nu mă gândesc la fel de fel de lucruri și să nu-mi fac planuri. Astfel, am reprogramat cele două activități, pentru că am norocul de a avea oameni înțelegători în jur, și m-am ascuns frumos sub plapumă, mi-am pus laptopul în poală și am început să caut filme, seriale, documentare pe care să le văd și idei, liste, articole pe care să le folosesc ca inspirație în postări viitoare de pe blog. Practic, mi-am rezervat o zi în care să văd și să citesc lucruri care să mă inspire pentru zilele următoare.

Continue Reading

Rezumat 2018 | Chestii preferate de anul ăsta.

D75633B1-7D91-4DDD-96BC-CFF8053C4FAF

Încă un pic și se termină anul, unul plin și frumos, un pic obositor, dar cu multe amintiri și momente de povestit mai departe. Azi o să fac o scurtă trecere prin câteva dintre lucrurile și momentele mele preferate de anul ăsta. 

  • Cartea preferată – “Un bărbat pe nume Ove”
  • Serialul preferat: “Dark”, Netflix
  • Cel mai fain loc vizitat: Moscova
  • O experiență inedită: deschiderea campionatului mondial de fotbal
  • Un pas înainte: înscrierea la școala de șoferi
  • Cele mai purtate haine: un pulover gri pe care-l ador și o pereche de pantaloni verzi cu dungi, lejeri, de vară
  • O zi memorabilă: paste, vin și poze de Pinterest în Varenna, lângă Lacul Como
  • Activitate preferată: mers pe jos până la muncă dimineața
  • Guilty pleasure al anului: cafe latte cu sirop de alune de la Ted’s
  • Cel mai bun obicei dezvoltat în ultimul an: beau multă apă
  • Produs cosmetic preferat: măștile de față!!!
  • Un lucru pe care am început să îl fac zilnic: beau 1-2 pahare cu apă imediat ce mă trezesc
  • O noutate din ultimul an: am început să zic “da” când mi se oferă țuică (mare lucru!)
  • În ultimul an am mâncat cel mai des: iaurt grecesc dimineața
  • Cel mai des am băut: gin și vin rose
  • Cea mai utilizată aplicație: Instagram și Notes
  • Concertul preferat: Arctic Monkeys
  • Highlight moment of the summer: l-am atins pe Nick Cave (nu mă satur să repet asta haha)
  • Un lucru pe care l-am făcut prea rar și vreau să se întâmple mai des anul viitor: mersul la cinema
  • Un obicei rău care ar trebui să dispară de la anul: rosul unghiilor

Cam astea mi-au venit în minte uitându-mă un pic în urmă. Cred că e un exercițiu bun să te uiți un pic la ce ai făcut peste an, ca să-ți amintești ce noroc minunat și oportunități faine te-au “lovit”. 

Cover photo: https://pin.it/fi3pz7vjk3ivpw

Continue Reading

Lucruri de știut azi și mâine și oricând | Învãțate anul ăsta și reținute forever

3D167EFA-1627-4F28-91F3-2DFFFF259E7C
  1. Transmitem tot atâta încredere câtă acordăm și noi altora.
  2. Suntem ceea ce gândim și ceea ce mâncăm.
  3. Dacă n-avem noi grijă de noi, ce mai vrem de la alții? 
  4. Ce se întâmplă mâine n-ai de unde să știi, așa că trezește-te și surprinde-l pe mâinele ăsta care te sperie așa tare.
  5. Lucrurile care te îngrijorează ori s-au întâmplat, ori urmeazã sã se întâmple. Așa că profită de “acum” și mai lasă-le naibii. 
  6. Frica e doar o emoție care-ți dă mai mult curaj. 
  7. Ai stat vreodată stană de piatră în fața unui șofer care era să te lovească pe trecerea de pietoni? Da? Spune mulțumesc că ai apucat acum să-ți amintești asta și ține ochii deschiși în viață, că altfel ratezi chestiile importante. Nu? Foarte bine, continuă să fii atent(ă) la ce-i în jurul tău, avem nevoie de oameni ca tine.
  8. În trio-ul “tu, vinul și berea neagră” există un singur pierzător. Exact.
  9. Când ninge și plouă ne super bucurăm că suntem în casă și ne uităm frumos afară. Dar poate ne mai gândim și la cei care nu se bucură neapărat și se uită triști de afară. Să ne mai uităm și la ei, e un semn de bunăvoință și respect.
  10. Nu știi cum să reacționezi în anumite situații? Ești în impas? Pune-te la somn, pune-ți niște muzică din aia de care-ți place ție și răspunsul o să-ți vină în minte când ai uitat de orice îngrijorare. 

Răbdarea și calmul sunt principalele două lecții pe care am învățat că trebuie să le învăț anul ăsta. Lucrez la ele. Sărbători liniștite! 

Cover photo: https://pin.it/vnp4b3zb3dxh2n

Continue Reading